Cafeaua
Asa cum spune si un cantec, este enorm de multa cafea in Brazilia. Nu degeaba tara a fost descrisa drept „gigantul” sau „monarhul” mondial al cafelei. Practic, aproape in toate aparatele de cafea din lume exista produse braziliene, iar industria espresso se bazeaza pe ea.
In zilele noastre, dependenta de cafea a economiei braziliene este mai putin pronuntata decat alta data, ajungand acum la o pondere de pana la 10% din productia interna a tarii. Inainte de al Doilea Razboi Mondial, cota braziliana in productia mondiala de cafea era de mai mult de 50%; dupa o serie de probleme din anii 90, industria cafelei a ajuns la 35%.
Influenta productiei braziliene in ceea ce priveste stabilirea pretului mondial al cafelei este in continuare importanta.
De fapt, productia de cafea a devenit ceva apropiat de stiinta in 1972, atunci cand copacii de cafea au fost adusi in Brazilia din Guyana Franceza. Pana in 1990, industria de profil a fost foarte atent controlata si reglementata, cu masuri de protectie a pretului si cu interventii stricte. Preturi minime pentru producatori erau mentinute de stat care cumpara surprlusul. La un moment dat, inainte de al Doilea Razboi Mondial, un surplus de 78 de milioane de „sacose” aflate pe stoc au fost incinerate sau aruncate in apa. Din 1990, opereaza insa principiile economiei de piata. Vechiul Institut al Cafelei Brasileiro a fost inlocuit cu un secretariat national care nu are insa parghii de a interveni in piata. Producatorilor li se permite sa negocieze preturile cu exportatorii. Activitatea exportatorilor este reglementata de guvern care tine un registru al acestora.
Sa numesti o cafea „braziliana” pare lipsit de sens avand in vedere varietatea foarte mare disponibila. Pe piata de profil, cafeaua din Brazilia – care este mai mult nespalata si uscata direct la soare – este denumita „Brazil” pentru a o diferentia de „Milds”, o alta categorie arabica. Boabele sunt in continuare clasificate in functie de numele statului unde sunt produse si de portul in care ajung pentru export; standardul Santos, de exemplu, inseamna ca respectivul produs a fost exportat din portul de langa Sao Paolo. Desi plantatii de cafea se gasesc in toate cele 21 de state ale Braziliei, cinci dintre acestea – Parana, Sao Paolo, Minas Gerais, Espirito Santo si Bahia – sunt „responsabile” cu majoritatea cantitatii produse (Sao Paolo si Minas Gerais detin impreuna o pondere de 55%).
Data fiind diversitatea industriei, exista cate o cafea braziliana pentru toate gusturile. In zona nordica, de exemplu, este produsa cafea care are aroma de iod marin – un gust dobandit -, aceasta fiind vanduta in special in Africa de Nord, Orientul Mijlociu si Europa de Est.
Pe langa soiul arabica, Brazilia produce cantitati importante de Robusta (numita si conillon si cultivata in special in zona de coasta a statului Espirito Santo) care este folosita in special la prepararea bauturilor instant. In prezent, Asociatia Braziliana a Specialitatilor de Cafea, care are membri in toate regiunile, reprezinta producatori de top si unele dintre cele mai echipate plantatii din punct de vedere tehnologic din lume.
Unele dintre cele mai importante plantatii sunt Minas Gerais, Daterra, Ipanema, Alfenas, Vista Allegre. Fazenda da Lagoa si Fazenda Rainha figureaza pe lista retailerilor si au reusit sa isi atraga aprecierea specialistilor.
Pana si in regiunea Bahia, indepartata fata de zona traditionala de cultivare a cafelei, a dezvoltat culturi apreciate, folosind sisteme de irigatii computerizate si sisteme de culegere a fructelor mecanizate.
Fructele variaza de la traditionalele Bourbon pana la tulpini hibrid, unele ajungand la maturitate in nuante de galben mai degraba decat rosu ca de cirese.
In multe state este folosita metoda prepararii prin semi-spalare pentru a se ajunge la asa numita „pulpa naturala”, metoda imbunatatind gustul si indepartant o serie de componente reziduale.
Doua tipuri de cafea populare in Brazilia sunt Poco Fundo si Bleu de Brasil. In mod regulat au loc si competitii intre producatori. Acestea sunt conduse de Illycaffe, companie din Italia care se ocupa cu prajitul cafelei, si de un juriu international care ofera cupe de excelenta.
Poate ca nu este tocmai usor sa gasesti cea mai buna cafea braziliana, dar acest lucru are o explicatie: SUA este primul mare consumator de cafea din lume, dar Brazilia este al doilea. Iar consumul intern creste rapid. Multa cafea buna nu mai ajunge acum la export, cererea interna fiind foarte mare, iar consumatorii brazilieni au devenit din ce in ce mai sofisticati din punct de vedere al gusturilor lor.
PROFIL AROMA:
Aroma: Multe variatiuni disponibile; in general, insa, aroma este „blanda” si cu slaba aciditate.
In zilele noastre, dependenta de cafea a economiei braziliene este mai putin pronuntata decat alta data, ajungand acum la o pondere de pana la 10% din productia interna a tarii. Inainte de al Doilea Razboi Mondial, cota braziliana in productia mondiala de cafea era de mai mult de 50%; dupa o serie de probleme din anii 90, industria cafelei a ajuns la 35%.
Influenta productiei braziliene in ceea ce priveste stabilirea pretului mondial al cafelei este in continuare importanta.
De fapt, productia de cafea a devenit ceva apropiat de stiinta in 1972, atunci cand copacii de cafea au fost adusi in Brazilia din Guyana Franceza. Pana in 1990, industria de profil a fost foarte atent controlata si reglementata, cu masuri de protectie a pretului si cu interventii stricte. Preturi minime pentru producatori erau mentinute de stat care cumpara surprlusul. La un moment dat, inainte de al Doilea Razboi Mondial, un surplus de 78 de milioane de „sacose” aflate pe stoc au fost incinerate sau aruncate in apa. Din 1990, opereaza insa principiile economiei de piata. Vechiul Institut al Cafelei Brasileiro a fost inlocuit cu un secretariat national care nu are insa parghii de a interveni in piata. Producatorilor li se permite sa negocieze preturile cu exportatorii. Activitatea exportatorilor este reglementata de guvern care tine un registru al acestora.
Sa numesti o cafea „braziliana” pare lipsit de sens avand in vedere varietatea foarte mare disponibila. Pe piata de profil, cafeaua din Brazilia – care este mai mult nespalata si uscata direct la soare – este denumita „Brazil” pentru a o diferentia de „Milds”, o alta categorie arabica. Boabele sunt in continuare clasificate in functie de numele statului unde sunt produse si de portul in care ajung pentru export; standardul Santos, de exemplu, inseamna ca respectivul produs a fost exportat din portul de langa Sao Paolo. Desi plantatii de cafea se gasesc in toate cele 21 de state ale Braziliei, cinci dintre acestea – Parana, Sao Paolo, Minas Gerais, Espirito Santo si Bahia – sunt „responsabile” cu majoritatea cantitatii produse (Sao Paolo si Minas Gerais detin impreuna o pondere de 55%).
Data fiind diversitatea industriei, exista cate o cafea braziliana pentru toate gusturile. In zona nordica, de exemplu, este produsa cafea care are aroma de iod marin – un gust dobandit -, aceasta fiind vanduta in special in Africa de Nord, Orientul Mijlociu si Europa de Est.
Pe langa soiul arabica, Brazilia produce cantitati importante de Robusta (numita si conillon si cultivata in special in zona de coasta a statului Espirito Santo) care este folosita in special la prepararea bauturilor instant. In prezent, Asociatia Braziliana a Specialitatilor de Cafea, care are membri in toate regiunile, reprezinta producatori de top si unele dintre cele mai echipate plantatii din punct de vedere tehnologic din lume.
Unele dintre cele mai importante plantatii sunt Minas Gerais, Daterra, Ipanema, Alfenas, Vista Allegre. Fazenda da Lagoa si Fazenda Rainha figureaza pe lista retailerilor si au reusit sa isi atraga aprecierea specialistilor.
Pana si in regiunea Bahia, indepartata fata de zona traditionala de cultivare a cafelei, a dezvoltat culturi apreciate, folosind sisteme de irigatii computerizate si sisteme de culegere a fructelor mecanizate.
Fructele variaza de la traditionalele Bourbon pana la tulpini hibrid, unele ajungand la maturitate in nuante de galben mai degraba decat rosu ca de cirese.
In multe state este folosita metoda prepararii prin semi-spalare pentru a se ajunge la asa numita „pulpa naturala”, metoda imbunatatind gustul si indepartant o serie de componente reziduale.
Doua tipuri de cafea populare in Brazilia sunt Poco Fundo si Bleu de Brasil. In mod regulat au loc si competitii intre producatori. Acestea sunt conduse de Illycaffe, companie din Italia care se ocupa cu prajitul cafelei, si de un juriu international care ofera cupe de excelenta.
Poate ca nu este tocmai usor sa gasesti cea mai buna cafea braziliana, dar acest lucru are o explicatie: SUA este primul mare consumator de cafea din lume, dar Brazilia este al doilea. Iar consumul intern creste rapid. Multa cafea buna nu mai ajunge acum la export, cererea interna fiind foarte mare, iar consumatorii brazilieni au devenit din ce in ce mai sofisticati din punct de vedere al gusturilor lor.
PROFIL AROMA:
Aroma: Multe variatiuni disponibile; in general, insa, aroma este „blanda” si cu slaba aciditate.